Stau si ma uit la cer cu curu in trandafiri rosii uscati....din care au mai ramas numai pietrele si spinii.....Ce durere constanta si placuta simt...incerc sa ma ridic dar spini intra in cur din ce in ce mai adanc ...ma sting incet. Lacrimi de durere se scurg p obrazul meu palid.Si totusi vad un anger care plange ...are aripile frante... e ranit...e pe moarte!E un inger de o asemenea frumusetze cazut n granitzele raului!vad cum sufletul lui scapa printre lacrimile mici...e atat d ranit,d pierdut...p moarte si plin d lacrimi!Sta pe o cruce din marmura…incerc sa ma ridic dar curul ma doare …si incerc sa-l ajut…dar e prea tarziu!Soarta curului este sa moara intr-o balta de sange!Inainte ingerul se uita la mine…ar vrea sa ma combine!Ce fiinta atat de fragila si frumoasa!Il iau in brate…il sarut il fut tin aproape de mine!II dau caldura mea si cuvinte pline de speranta…ii spun sa nu-i fie teama…iar el imi spune: moarte,tu esti iubirea mea scumpa,vino si da-mi imbratisarea ta calda,infasoara-ti bratele reci in jurul sarpelui meu,tine-ma in brate ,saruta-ma pana mor…!Lasa-ma sa-ti simt atingerea cea rece…sa te simt,sa simt moartea pe carnea mea!Da-i drumul sufletului meu din agonie